”Atât la scara întregii țări, cât și la nivelul anumitor domenii s-au acumulat multiple provocări în soluționarea cărora se implică sindicatele. Tocmai ca să nu să se admită anumite greșeli în procesul de soluționare a acestora, pentru noi este importantă experiența colegilor de peste hotare, îndeosebi din România, țara vecină”, a declarat Oleg Budza, președintele CNSM, în debutul atelierului de lucru, care s-a desfășurat astăzi, 24 noiembrie, în incinta Institutului Muncii al CNSM, cu participarea lui Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS) din România, Gheorghe Bălăceanu, vicepreședinte al BNS, și Florin Bica, vicepreședinte BNS.
În afară de aceasta, a mai remarcat Oleg Budza, în ultimul timp, s-au operat multe modificări în legislația țării vecine care nu au adus beneficii pentru salariați, au fost anulate multe drepturi ale angajaților care au fost obținute cu greu de sindicate într-o perioadă îndelungată de timp. În același timp, noi ne propunem să cunoaștem mai detaliat unele aspecte din recomandările și directivele UE, deoarece țara noastră a semnat Acordul de asociere cu UE, care conține multe standarde privind securitatea și legislația muncii.
”Nemijlocit, CNSM manifestă interes față de experiența BNS în ce privește formarea profesională, organizarea mai multor acțiuni care țintesc recrutarea noilor membri de sindicat”, a mai adăugat președintele CNSM.
Abordând tema dialogului social, Dumitru Costin, președintele BNS, a explicat că mulți vorbesc despre acest fenomen, dar înțeleg foarte puțin. În opinia dumnealui, dialogul social este un proces în care puterea este deținută temporar de clasa politică și trebuie împărțită cu partenerii sociali: patronate și sindicate. Dacă liderii politici înțeleg acest lucru, a precizat președintele BNS, și-și asumă implicarea capitalului și a forței de muncă, reprezentată de sindicate, în deciziile majore care se iau în țară, în reformele pe care și le asumă, atunci succesul este garantat.
Dumitru Costin a stipulat că pentru a asigura o protecție maximă a membrilor de sindicat, din punct de vedere social-economic, este necesar de identificat un format de organizare sindicală, unde salariatul este plasat în centrul activității sindicale: cu problemele și nevoile lui, cu așteptările lui, dar, în același timp, cu implicarea lui.
Un alt aspect important al atelierului de lucru a vizat experiența BNS în vederea recrutării în sindicat. În acest context, Gheorghe Bălăceanu a evidențiat că ”cea mai importantă componentă a activității sindicale este recrutarea, mai ales în condițiile în care oamenii pleacă masiv peste hotare în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Pentru ca să-i convingem pe oameni să adere la sindicat, este extrem de important să cunoști ce nevoi au ei, să încercăm să găsim instrumente cu ajutorul cărora să rezolvăm problemele oamenilor. Or, fără a răspunde cerințelor, nevoilor lor, nu mai putem recruta pe cineva. Un membru de sindicat trebuie să fie conștient de apartenența sa la sindicat, pentru că acesta îi apără drepturile.” În mod special, a subliniat Gheorghe Bălăceanu, ”trebuie să ne concentrăm pe recrutarea tinerilor. Fiindcă, majoritatea tinerilor nu știu cu ce se ocupă sindicatele. Trebuie să avem un mesaj clar pentru această categorie de cetățeni că sindicatul le apără drepturile de muncă, interesele lor în raporturile de muncă.”
sursa: sindicate.md
